Chihlimbarul, în limba moldovenească modernă Ambră, este o piatră prețioasă de culoare galbenă transparentă cu forme de translucide, opace, fiind de origine organică, mai precis provine din rășină fosilă.
Chihlimbarul din Republica Dominicană poate avea datorită unor incluziuni străine o culoare albăstruie, verzuie, acestea fiind exemplare rare și foarte scumpe.
Vârsta chihlimbarului este apreciată de până la 260 milioane de ani. Provenind din rășina arborilor de pe acele vremuri, care cu timpul s-a solidificat ca o substanță amorfă, cu toate că nu este mineral. chihlimbarul este socotit piatră prețioasă.
Deja din timpurile preistorice a fost folosit ca bijuterie sau obiect de cult. Unele exemplare din Egiptul antic au o vechime de peste 6000 de ani.
Una dintre operele cele mai valoroase din istorie cu această piatră prețioasă este „Sala de chihlimbar” făcută cadou în anul 1716 de regele Prusiei „Frederic Wilhelm I” (1688-1740), țarului Petru cel Mare. Acest obiect de artă dispare în timpul celui de al doilea război mondial, între anii 1979 - 2003 este reconstruită după fotografii de specialiștii ruși, și este expusă în „Palatul Ecaterinei ” din Sankt Petersburg.
Chihlimbarul prezintă pentru cercetătorii paleontologi o importanță deosebită, prin inlcuziunile de fosile conservate perfect milioane de ani în masa rășinei.

Numele: provine din arabã (,,al anbar'') însemnând auriu.
Descriere: piatrã foarte usoarã si moale provenind - în Europa - din fosilizarea rãsinilor unor specii de pin în urmã cu 50-60 milioane de ani. În Mexic, Nicaragua si Republica Dominicanã provine dintr-o leguminoasã (Hymenae) din perioada terþiarã. Este de naturã organicã, la fel ca perla, coralul sau jaisul.
Duritate: foarte micã (1 -2,5 din 10)
Culori: galben ca mierea, transparent sau opac, pur sau cu insertii rosiatice, pânã la portocaliu. Uneori contine bule de aer, cetinã de brad, spori de muschi, în nuante precum violet, negru, albastru, rosu, verde, sau chiar insecte.
Se gãseste în: zona Balticã, Polonia, Norvegia, România, Chile, China, Mexic, Spania. Culegãtorii de ambrã sunt mai întotdeauna agricultori, asezati în preajma minelor si interesati sã-si amelioreze traiul.
Avertisment: este o piatrã moale, deci nu purtaþi inele cu chihlimbar la curãtenie, spãlat etc. A se evita contactul cu detergenti, cosmetice. Este solubil în alcool, benzinã si eter.
Corespondente specifice:
Piatrã specificã zodiilor: Taur, Rac, Leu, Sãgetãtor, Vãrsãtor, Pesti
Talismanul norocos al: Leului si Sãgetãtorului
Piatrã specificã lunii: Noiembrie
corespunde numãrului: 3 (pentru cei nãscuti pe 3, 12, 21, 30)
Piatrã specificã zilei de: Duminicã
Piatrã specificã anului: Bivolului (în zodiacul chinezesc)
Se oferã cadou la aniversarea de 10 ani (nastere sau cãsãtorie)
Chakre: 3
Secretele chihlimbarului, de la salbe protectoare la insule misterioase
Calitãti terapeutice
Încã din antichitate cu chihlimbarul se tratau bolile stomacului si ale intestinului, lesinurile si frigurile. Chihlimbarul coaguleazã sângele, întrerupe stãrile de vomã si nu permite pãtrunderea materiilor strãine în stomac, contribuie la cicatrizarea rãnilor de pe picioare, înlãturã slãbiciunea fizicã.
Chihlimbarul, prin prisma calitãtilor sale electrostatice si aromatice, creazã în jurul sãu un microclimat deosebit, care umple tot spaþiul interior al locuintei si înlãturã bacteriile. În asemenea locuinþe oamenii se pot elibera de stres si îsi pot reface forþele.
În zona Balticã, în zilele de sãrbãtoare, chihlimbarul era aruncat în foc ca sã se umple locuinta cu aromã divinã. În ritualuri, chihlimbarul era folosit în locul tãmâiei.
La greci chihlimbarul era numit electron, subliniind astfel caracterul lui electrostatic; la lituanieni el era numit ghintaras, fiind vãzut ca un protector în fata bolilor.
Obiecte de mare mãiestrie artisticã fãcute din chihlimbar au fost descoperite în mormintele împãraþilor egipteni, etrusci, indieni, dar si în Mesopotamia, Scitia, zona Balticã, Danemarca, Anglia... El era folosit in ritualuri alãturi de tãmâie, dar si pentru îmbãlsãmare (mumificare). Din el se fãceau amulete si talismane. Se credea cã gema este protectoare în fata ochilor rãi si a blestemelor.
Odinioarã, constructorii puneau adesea chihlimbar pisat la temelia unei case pentru a o feri astfel de spiritele rele.
În Grecia anticã proprietãtile electrostatice ale chihlimbarului se foloseau pentru recuperarea fortelor si a imponderabilitãþii sportivului care participa la un concurs de sãrituri.
În China si Japonia sunt foarte cãutate salbele, amuletele din chihlimbar rosu (sângele dragonului). În zona Arhanghelsk, mamele sugarilor purtau o salbã, destul de grea, din chihlimbar pentru protectia micutului în faþa spiritelor rele. Cu cât este mai mare masa chihlimbarului, cu atât este mai mare câmpul lui energetic care îi ajutã pe oameni.
Istorie, legende
Coroana din chihlimbar a Pãmântului este formatã dintr-o pânzã care traverseazã Germania, Danemarca, regiunea Kaliningrad, Finlanda, chiar fundul Oceanului Înghetat. La un moment dat aceastã retea se împarte în douã ramuri: una merge în directia nordicã, iar cealaltã cãtre sud. Oare noi nu distrugem un oarecare sistem functional al Pãmântului atunci când extragem chihlimbar?
Povestea despre argonauti (secolul al IV-lea î.e.n.) spune cã un cãutãtor din Masalia (Franta) a înotat în Marea Nordului cãtre malurile Angliei si ale Scotiei, unde Steaua Polarã se afla la Zenit. Acolo, pe una dintre insule a vãzut o mare cantitate de chihlimbar care ardea la fel ca un combustibil.
Insula de chihlimbar a existat într-adevãr în Marea Nordului, la 35 de kilometri de gurile râului Elba (Eridon).
Arte
Cu chihlimbar erau ornate mobila, altarele, constructiile cu destinatie de cult. Din el se fãceau mozaicuri si tablouri în relief, care astãzi pot fi vãzute în magazinele, în casele din zona balticã. Se finisau peretii camerelor de paradã.
In secolele XVll-XVlll din chihlimbar se fãceau sculpturile madonelor, ramele bogat împodobite ale tablourilor si oglinzilor. Obiectele de artã unicat fãcute din chihlimbar se pãstreazã în colectii particulare si în multe biserici ale tuturor religiilor lumii. Capodopera artei chihlimbarului este legendara.
Camerã din chihlimbar, care a dispãrut însã în anul 1945 în subteranele Kaliningradului.
Comuna COLTI, de pe valea Buzãului, cuprinde istoria chihlimbarului românesc (,,rumanit'').
Scurt istoric
1578 - Mihnea Vodã si sotia sa Neaga înzestreazã biserica din Alunis cu o usitã încrustatã cu chihlimbar. 1829 - muscalii exploateazã zãcã-mintele cunoscute din þara lor. 1836 - se confecþioneazã portþigarete, iar praful se arde ca tãmâie.
1927 - din minele din Colti se extrag 158 kg de chihlimbar.
1929 Cu ocazia celui de-al XIV - lea Congres International al Agriculturii, Dr.Dumitru Grigorescu organizeazã la Istrita o amplã expozitie de chihlimbar (160 nuante de culori).
1932, Paris, o expozitie româneascã uimeste lumea. Inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leagã epoca de vârf a chihlimbarului românesc (1927-1937), oferã personal reginei Angliei (Mary, soþia lui George al V-lea) un medalion de chihlimbar în care erau conservate insecte. Celebra pipã a lui Stalin a fost fãcutã din chihlimbarul aceluiasi Dumitru Grigorescu. 1937, minele de Ia Colti falimenteazã. 1937-1948, tãranii din Colti si aventurieríi strãini cautã ,,piatra soarelui'' si în gaurã de sarpe. 1948, minele sunt închise, interzicându-se oficial si definitiv extragerea chihlimbarului în România.
"Muzeul Chihlimbarului" se aflã la Colti si functioneazã ca sectie a MuzeuIui Judetean Buzãu. Fala colectiei (una dintre cele mai valoroase din lume), o piatrã de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt înguste si sãrace, nicãieri nu se întâlnesc atâtea nuante de culori... de la negru opac la negru - verde, negru - galben, maron sidefat pânã la galben strãlucitor.
In Expozitia de la Slobozia puteti admira, pe lângã pietre si pepite, coliere cu medalioane, cercei, inele, brelocuri, margele si metanii (din Orientul Apropiat). Cu voia doamnei Viorica Nica, adevãrata stãpânã a comorilor de la Colti, au fost expuse si bijuteriile de chihlimbar "de Colti'' care au aparþinut Eleneí Ceausescu.
Atentie! În "minã'' si în "camera chihlimbarului'' (tematica si scenografia expozitiei - Rãzvan Ciucã; grafica Nicolae Croitoru - Capbun) se intrã doar stând la rând.