1) Compozitia sa biochimica este cea adecvata nevoilor si capacitatilor enzimatice ale nou-nascutului si sugarului.

Laptele matern are o concentratie crescuta in lipide si lactoza, iar osmolaritatea si mineralele sunt in concentratie mica, corespunzator cu nevoile sugarului. Compozitia formulelor de lapte pentru sugar este stabilita astfel incat sa se apropie cat mai mlt posibil de compozitia laptelui matern, in acest fel asigurandu-se aportul nutritiv optim pentru copil.

Principalul glucid al laptelui uman este lactoza (~90%).Lactoza are mai multe roluri foarte importante pentru sugar:
 - Favorizeaza procesele fermentative si inhiba procesele de putrefactie care au loc in intestinul gros
 - Stimuleaza absorbtia calciului
 - Reprezinta sursa de galactoza pentru organism (lactoza este formata din glucoza si galactoza), galactoza fiind integrata ca atare in structura celulelor
 - Este principalul component osmotic al laptelui uman, concentratia lui crescuta compensand concentratia scazuta de saruri, lucru foarte important intrucat echilibrul osmotic trebuie sa fie pastrat!

Alte componente glucidice ale laptelui uman sunt diversele glicopeptide, glicoproteine si ginolactoza, acestea fiind factori importanti de stimulare a florei intestinale caracteristice alimentatiei la san: lactobacilul bifidus. Bacilul bifidus are un rol foarte important in producerea de acid lactic si acid acetic. Rezultatul final este acela ca, la nivel intestinal, se creeaza un mediu nefavorabil, care nu permite dezvoltarea unor microorganisme ca Escherichia coli, Shigella, fungi. Un alt efect benefic al faptului ca scaunele copilului alimentat la san sunt acide este acela ca mediul acid intestinal accelereaza tranzitul intestinal.

Lipidele laptelui matern variaza foarte mult de la o femeie la alta. Structura lor le face usor de absorbit; de asemenea, in compozitia laptelui matern exista niste enzime (lipaze), care actioneaza asupra lipidelor si le aduce intr-o forma mai usor de absorbit la nivelul intestinului.

Concentratia de lipide a laptelui matern difera in functie de starea de nutritie a mamei si in functie de alimentatia ei in momentul respectiv.

In ceea ce priveste colesterolul, laptele de mama este mai bogat in acest constituent decat laptele de vaca. Acest lucru este important deoarece prematurii au nevoie de aport de colesterol din dieta intrucat ei nu-si pot sintetiza singuri cantitatea necesara, neavand o dezvoltare enzimatica corespunzatoare. De fapt, acest lucru este important pentru toti sugarii, deoarece se stie ca dezvoltarea mecanismelor de control ale nivelului de colesterol din sange depinde foarte mult de nivelul colesterolului din alimentatie. Astfel, prin alimentatia la san a sugarului, poate fi prevenita o eventuala hipercolesterolemie ulterioara.

Proteinele se gasesc in concentratie mai mica in laptele matern decat in laptele de vaca, ceea ce este benefic pentru sugar intrucat evita suprasolicitarea hepatica si renala. In laptele uman tipul principal de proteine sunt proteinele zerului (lactoserului), usor digerabile si responsabile, alaturi de lactoza, de scaunele mai moi ale sugarului hranit la san. In laptele uman, proteina de baza este albumina, in timp ce in laptele de vaca proteina principala este cazeina (si cazeina laptelui de mama difera de cea a laptelui de vaca, fiind mai usor digerabila). Cazeina, pe langa faptul ca aduce aminoacizi in alimentatie, mai are un rol foarte important si anume acela ca leaga calciul si fosforul, sporind in acest fel concentratia acestora in lapte.

Laptele uman este bogat in unii aminoacizi cum ar fi cisteina si taurina, insa este sarac in metionina, fenilalanina. Acest lucru este in acord cu dezvoltarea enzimatica precara a prematurului si prin aceasta previne dezvoltarea unor boli legate de incapacitatea de metabolizare a diferitelor substante nutritive.

Astazi se stie ca desi laptele de mama a marilor prematuri este adaptat nevoilor crescute ale acestora ( contine multe proteine, sodiu, clor, magneziu si fier), acest lapte este deficitar din punct de vedere al continutului in calciu si fosfor, favorizand aparitia osteopeniei (mineralizare osoasa insuficienta in timpul cresterii osoase), a rahitismului si a fracturilor prin depunere inadecvata a calciului. Din aceste motive, prematurii ar trebui sa primeasca lapte uman fortifiat (Emfamil Human Milk Fortifier) adaugat laptelui uman. O alta solutie ar fi ca prematurii sa primeasca formule de lapte pentru prematuri, sau sa li se suplimenteze aportul de calciu, fosfor, fier si vitamine.

Sarurile minerale si vitaminele: concentratia scazuta a laptelui de mama in sodiu, potasiu, clor calciu si magneziu face ca sugarul hranit exclusiv la san sa nu mai aiba nevoie de suplimentarea aportului ae apa.

La fel de important este si raportul dintre concentratiile calciului si fosforului din lapte. In laptele uman, acest raport este optim, favorizand o buna absorbtie a calciului.

Laptele uman, ca si laptele de vaca, are o concentratie mica in vitamina D, ceea ce face necesara suplimentarea acestei vitamine pana la varsta de 2 ani. Astfel se va realiza profilaxia rahitismului.

2) Laptele matern contine factori de aparare a organismului

Sistemul imun al nou-nascutului si sugarului este imatur, nu este capabil sa asigure prin propria functionare protectia impotriva infectiilor.

Care este mecanismul prin care laptele uman confera protectie? Sa presupunem ca mama a contactat infectia cu o anumita bacterie. La scurt timp, organismul mamei “fabrica” anticorpi impotriva respectivei bacterii, anticorpi care vor fi secretati si in laptele matern si astfel, prin hranirea sugarului la san, vor fi transferati si acestuia, asigurand protectia (desigur, pe o perioada limitata) impotriva germenelui respectiv.

Astfel putem spune ca imunitatea mamei protejeaza si copilul hranit la san, lucru foarte important deoarece astfel i se acorda sugarului ragazul de a-si dezvolta si matura propriul sistem imun, pentru a face fata singur agresiunilor din mediul extern.

Pe scurt, concluziile cele mai importante ar fi ca:
 - la sugarii alimentati la san cel putin 4 luni, bolile diareice si alte boli gastrointestinale survin mult mai rar
 - La sugarii alimentati la san cel putin 4 luni, infectiile respiratorii, infectiile urinare, enterita ulceronecrotica (EUN), septicemiile si meningitele apar mult mai rar, laptele de mama asigurand protectie impotriva multor bacterii si virusuri care determina aceste boli.

3) Laptele matern se adapteaza permanent nevoilor nutritive ale sugarului
Cum am mentionat si mai sus, laptele matern variaza de la femeie la femeie, iar la aceeasi mama variaza in functie de perioadele lactatiei, modificandu-si compozitia in functie de nevoile sugarului din fiecare perioada.

De asemenea, laptele matern prezinta variatii ale compozitiei pe parcursul aceleiasi mese, laptele de la sfarsitul suptului fiind mult mai bogat in lipide si proteine decat laptele de la inceputul suptului, fiind astfel mai satios.

4) Laptele matern contine factori de crestere
Factorii de crestere din laptele matern ajuta la dezvoltarea si maturarea functiilor gastrointestinale si ale tractului respirator.

5) Alimentarea sustinuta la san are efecte contraceptive
Efectele contraceptive sunt determinate prin actiunea prolactinei (hormonul responsabil de secretia laptelui) asupra ovarelor, a caror activitate o inhiba.

Efectul contraceptiv este maxim daca sugarul este alimentat numai la san pana la 6 luni, fara diversificare inainte de 4 luni si daca copilul suge si noaptea de mai multe ori.

Aceasta reprezinta o metoda contraceptiva potrivita mai ales pentru familiile care nu au acces la alte mijloace contraceptive si asigura refacerea rezervelor organismului matern intre doua sarcini succesive.

6) Laptele de la sfarsitul suptului este bogat in vitamina K
Se recomanda alimentatia precoce si frecventa la san, cu obtinerea laptelui din urma, bogat in vitamina K, sugarul fiind astfel protejat de efectele lipsei acestei vitamine din alimentatie si anume boala hemoragica a nou-nascutului (hipoprotrombinemia fiziologica).

7) In timpul alaptarii, se creeaza o adevarata legatura intre mama si sugar

8) Alimentatia la san este comoda, practica si nu costa nimic!
Pentru a alimenta copilul la san nu este nevoie de biberoane,de sterilizarea acestora si mai ales nu este nevoie de alte formule de lapte care ar costa suplimentar.

Exista insa situatii in care apar si inconveniente si anume: prin laptele uman pot fi transmise copilului anumite boli precum citomegalovirusul (CMV), herpesul, rubeola, hepatita B, HIV.

De asemenea, medicamentele pot trece prin laptele matern si la copil, astfel incat este necesara maxima prudenta in administrarea acestora. Este bine ca de fiecare data cand mamei i se administreaza un medicament acest lucru sa se realizeze la recomandarea si sub controlul medicului, deoarece unele medicamente pot avea consecinte devastatoare asupra copilului alimentat la san!!!

De asemenea, este interzis alcoolul in cantitate mare. Un pahar de vin sau bere sunt permise, insa numai ocazional.

Cafeaua, bauturile cu cofeina, ceaiul si ciocalata agita copilul si de aceea pot fi consumate numai ocazional si cu moderatie de catre mama care alapteaza la san.

Tutunul ar trebui interzis deoarece scade productia de lapte si diminueaza reflexul de expulzie a laptelui. Este indicat ca sugarul si copilul in general sa nu inhaleze fum de tigara!

Autor: Carmen Lecu